Reciclarea reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă omenirea. Producem tot mai multe deşeuri, iar solul şi apele suferă din cauza deşeurilor care nu-şi mai găsesc locul. Uniunea Europeană a impus deja ţinte de reciclare a deşeurilor, nerespectarea acestora fiind penalizată. România trebuie să se conformeze noilor condiţii, însă pentru succesul acestora este nevoie, în primul rând, de o schimbare de mentalitate a populaţiei. Care este situaţia în judeţul Hunedoara, ne spune, într-un interviu acordat Accent Media, de către directorul general al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deşeuri, ing. Dan Stoian.

Accent Media (AM): Dle director, conduceţi una dintre organizaţiile esenţiale din judeţ cu atribuţii în reciclarea deşeurilor. Cum ați defini anul 2025 din punct de vedere al economiei circulare?

Dan Stoian: Lucrurile au evoluat față de anii trecuți, pentru că gradul de reciclare e din ce în ce mai mare. Materia primă care provine din această reciclare se transformă în produse finite. Cel mai bun exemplu în sistemul nostru de management al deșeurilor este SGR – Sistemul de Garantare-Returnare, care reciclează tot ce înseamnă plastic, doze, sticlă și le reintroduce în circuit. Aceasta este o manifestare clară a economiei circulare.

În cadrul sistemului de management integrat, ce rămâne după SGR continuă să fie valorificat; reciclăm: hârtie, carton, folie, sticlă și urmează parcursul de recuperare – selectăm, împachetăm și trimitem la producătorii finali sau reciclatorii care transformă materialele în produse noi. Rezultatele din anul 2025 arată că lucrurile au evoluat semnificativ și perspectivele sunt și mai bune, mai ales cu extinderea sistemului SGR-ului și pentru borcane, sticle și capacități mai mari.

AM: Puteţi oferi câteva exemple de economie circulară?

Dan Stoian: Un exemplu de economie circulară este utilizarea anumitor cantități de deșeuri la fabrica de ciment, unde acestea devin materie primă pentru ardere,  reducând consumul de gaz. Circuitul deșeurilor din CMID, mai exact din stația de sortare, dus în fabrică și utilizat în procesul de ardere, reprezintă o economie circulară reală.

Din păcate, economia circulară include și mecanismele de penalizare. La început, taxa pentru deșeurile depozitate direct era 30 de lei/tonă, a crescut la 80 de lei/tonă și acum este de 160 de lei/tonă, fără TVA. Această penalitate aplicată operatorului și, implicit, cetățeanului, are rolul de a forța colectarea selectivă și reciclarea. Anul viitor, penalitatea va ajunge la echivalentul a 250 de lei/tonă, adică aproximativ 50 de euro, aliniindu-se standardelor europene. Astfel, presiunea asupra cetățeanului crește pentru a sprijini reciclarea.

AM: Care este evoluția gradului de colectare selectivă a deșeurilor în județul Hunedoara?

Dan Stoian: Când discutăm despre gradul de colectare selectivă, trebuie să luăm în calcul toate elementele: Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), SGR și alți reciclatori. În cadrul SMID, gradul de colectare a scăzut față de anii anteriori, de la 12% la aproximativ 3%. Însă dacă includem SGR-ul, care raportează la nivel național pe fiecare unitate administrativ-teritorială, plus alți reciclatori, gradul total ajunge la 30–33%, ceea ce tinde spre ținta intermediară stabilită, deși ținta finală pentru România este de 50%.

Există însă diferențe locale: de exemplu, în orașe precum Deva, gradul de colectare crește datorită volumului mare de deșeuri colectate prin SGR, în timp ce în localități mai mici, gradul scade din cauza lipsei magazinelor mari care au capacități mari de preluare a deșeurilor din SGR.

Mai important decât procentul de reciclare este indicatorul de deviere de la depozitare – adică reducerea cantității de deșeuri care ajung la groapa de gunoi. În județul Hunedoara, aproximativ 60% din deșeuri evită depozitarea, ceea ce este foarte bine comparativ cu alte județe.

Introducerea fracției de biodeșeuri va contribui și mai mult la reducerea cantității de deșeuri reziduale. Biodeșeurile vor fi separate în pubela maronie și pot fi tratate pentru compost sau pământ de acoperire, deși nu există o instalație specială, acestea pot fi valorificate în CMID.

Pe ansamblu, gradul de colectare selectivă în județul Hunedoara a crescut semnificativ, cu perspective bune de îmbunătățire în 2026, prin extinderea sistemelor de reciclare și prin educarea cetățenilor în vederea depunerii selective a deșeurilor.

AM:  În principalele oraşe din judeţ au fost  montate insulele ecologice. În ce măsură credeți că acestea au un rol important în colectarea selectivă?

Dan Stoian: Realitatea este că insulele ecologice digitalizate nu funcționează așa cum ar fi trebuit. Deși proiectul a pornit bine pe hârtie, în teren s-a dovedit greu de aplicat. Sunt dificil de utilizat de către populație, fantele sunt mici, mecanismele sunt complicate, iar cartela obligatorie îi încurcă pe mulți. Lumea este nemulțumită și s-au creat mormane de deșeuri lângă insule, pentru că se blochează foarte repede și nu pot prelua cantitățile reale de deșeuri din zonele aglomerate.

În vechile platforme existau patru-cinci containere negre, ridicate chiar și de două ori pe zi. Acum există un singur container pentru rezidual, care se umple în două ore. Operatorul este suprasolicitat, apar blocaje, iar insulele devin nefuncționale. Am constatat clar că nu sunt eficiente.

În plus, în unele zone au apărut vandalizări sau arderea accidentală a containerelor. Altele nu au fost montate corect, iar unele nu pot fi operate deloc.

Practic, proiectul nu și-a atins scopul: colectarea selectivă nu s-a îmbunătățit, ci s-a complicat.

Există orașe din țară care au renunțat deja la aceste insule. Din punctul meu de vedere, așa cum arată la acest moment proiectul, este unul eșuat, depunerea deșeurilor de către cetățeni este foarte îngreunată, operarea este destul de grea, lucru care duc la blocarea sistemului.

A.M: În ce măsură deponeul ecologic de la Bârcea Mare mai poate primi deșeuri?

Dan Stoian: După 8 ani de funcționare gradul de umplere este de doar 58% conform ridicărilor topografice efectuate în luna februarie 2025. Atenție: 58% după 8 ani. Contextul situației de urgență existent în județul Timiș a declanșat procedura de recepție a deșeurilor municipale în cadrul CMID Bârcea Mare, având capacitatea disponibilă în cadrul Depozitul Ecologic de recepționare și acceptare a acestora. Depozitul este organizat în vederea împrăștierea deșeurilor conform AIM, iar acoperirea periodică cu pământ este efctuată de către operator cu resurse proprii.