În meseria de dascăl nu există limită

Dialog cu prof. Aurora DEMEA – Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara

– În cadrul GALEI DE EXCELENȚĂ – HUNEDOARA DE SUCCES (ediția 2024) printre laureați, ca „cel mai bun profesor” erați nominalizată și dvs. Cum comentați?

– Este o inițiativă admirabilă a Primăriei Hunedoara, de a promova excelența, în toate domeniile. În ceea ce mă privește, consider că oricare dintre colegii mei ar fi meritat să fie printre premianți. Fac parte dintr-un colectiv de oameni sufletiști, implicați, buni profesioniști.

– Care credeți că v-au fost calitățile drept suport acestei reușite?

– Așa cum am menționat, colectivul din care fac parte a fost cel mai bun suport al activității mele și al tuturor activităților din Școala Gimnazială Nr. 2. Caracteristica reușitelor mele: munca în echipă, implicarea în proiecte educaționale, extinderea activității de dascăl dincolo de spațiul concret al școlii, utilizarea tuturor abilităților, profesionale și umane în slujba copiilor.

– Aveți și calități care vă deranjează?

– Da. Tendința de a dori mereu mai mult. În meseria de dascăl nu există limită, mereu poți să faci ceva, mereu poți să te implici și uneori toate acestea se fac în detrimentul timpului petrecut cu familia.

– Sunteți profesor de religie. Ce presupune predarea-învățarea activă la religie?

– Îmi vine în minte un citat din Anatole France: „Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe. Stârniți numai curiozitatea. Mulțumiți-vă să le deschideți mințile, nu le supraîncărcați. Puneți în ele scânteia”.  Religia nu se poate mărturisi decât prin trăire și viață religioasă. Educația religioasă din cadrul orelor de religie îi conduce pe copii la scopul suprem al existenței: trăirea comuniunii cu Dumnezeu. Trăirea religioasă declanșează resorturi profunde, care pot determina în om fapte morale, în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu. Educația religioasă este importantă și din punct de vedere social, pentru că pune accent pe formarea omului moral, care trăiește în comunitate și pentru comunitate.

– Cum reușiți să formați la elevi virtuțile creștine și consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios?

– Copiii, în special adolescenții, sunt preocupați de marile probleme ale vieții. În această perioadă ei au nevoie de modele în viață, au nevoie să își contureze un ideal. Uneori, în această perioadă, de la copilărie la adolescență, preocupările lor trec printr-o criză de multe ori periculoasă. Apare spiritul critic, negativismul și este foarte importantă argumentarea și dialogul. Aici intervine rolul educatorului (părinți / școală / biserică), pentru a-l face pe copil să fie animat de idealuri înalte, să fie entuziasmat de tot ce este frumos, nobil și moral, toate acestea fiind cuprinse în învățăturile fundamentale de credință. Idealurile religioase dobândite conduc către o practică religioasă, înțeleasă mult mai bine și mult mai profund. Practica religioasă le face mult bine copiilor, le purifică sentimentele, mai ales pe cel al iubirii, le înnobilează sufletul și îi conduce spre o lume a frumosului și a binelui.

– Punctați-ne câteva dintre activitățile extrașcolare pe care le organizați cu elevii.

– Activități extrașcolare? Dacă aruncați o privire pe pagina Școlii Gimanziale Nr. 2 veți observa o abundență de activități extrașcolare. Așa cum am spus, tot colectivul școlii este format din oameni inimoși, dedicați meseriei, implicați în tot ceea ce înseamnă proces educativ, în cadrul școlii și în afara ei. Aș putea enumera excursii, în țară și peste hotare, pelerinaje, proiecte Erasmus, concursuri școlare, o efervescență de activități și acțiuni, în concluzie, deși am fost desemnată „Cel mai bun profesor” consider că această distincție este a întregului colectiv din care fac parte, acești oameni minunați, inimoși, buni profesioniști: colegii mei.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

Partajează această știre

Lasă un răspuns