Director în cadrul Centrului de Cultură și Artă al județului Hunedoara, Ovidiu Olari este unul dintre promotorii folclorului și culturii hunedorene, fiind îndrăgit de public pentru autenticitate și repertoriu bogat. Despre începuturile sale în muzică, precum și despre activitatea pe care o desfășoară, vom afla din interviul următor.

Când a debutat cariera dumneavoastră artistică și ce amintiri vă leagă de acea perioadă?

Consider că fiecare debut este unic și marchează un moment aparte, de care orice artist își amintește cu emoție. Eram elev al Liceului de Muzică și Arte Plastice „Sigismund Toduță” din Deva, în anul 2003, când am participat la concursul „Moștenitorii”. Organizat la Deva de Televiziunea Română, în cadrul emisiunii „Tezaur Folcloric”, realizată de doamna Marioara Murărescu, acest concurs oferea tinerilor pasionați de folclor șansa de a-și demonstra abilitățile și de a deveni ambasadori ai tradițiilor românești. Ca laureat al concursului, am avut oportunitatea de a participa la emisiuni și recitaluri de folclor, unde am reprezentat cu mândrie zona Văii Mureșului din județul Hunedoara. Deși au trecut 21 de ani de atunci, sunt onorat că am avut prilejul să o cunosc personal pe Marioara Murărescu, una dintre personalitățile marcante ale culturii românești. Datorită dumneaei, am reușit să demonstrez că merit să fiu parte din echipa „Tezaur Folcloric” și să contribui la păstrarea și transmiterea valorilor tradiționale către generațiile viitoare.

 Cum v-ați început colaborarea cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Hunedoara?

În anul 2013 a fost înființat Ansamblul Folcloric Profesionist „Drăgan Muntean”, în cadrul căruia am ocupat funcția de director artistic. Trei ani mai târziu, în 2016, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) a fost desființat, luând naștere Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara, în subordinea căruia a fost transferat și ansamblul. De atunci și până în prezent, ocup funcția de director în cadrul acestei instituții, coordonând activitatea ansamblului, precum și organizarea evenimentelor cultural-artistice. Scopul nostru este să susținem artiștii locali și să contribuim la promovarea adevăratelor valori românești.

Cum percepeți evoluția muzicii populare din ultimii ani?

Muzica populară este un pilon al identității noastre culturale, care de-a lungul timpului și până în prezent a înregistrat o evoluție interesantă, marcată de îmbinarea complexă dintre tradiție și modernitate, ceea ce a favorizat apariția unor noi tendințe. Spre exemplu, muzica etno a căpătat notorietate datorită fuziunii dintre elemente moderne ale muzicii electronice sau rock cu instrumente și melodii tradiționale. Totuși, o provocare majoră este aceea de a păstra autenticitatea folclorului românesc în contextul modernizării. Pentru a supraviețui, muzica populară trebuie să se adapteze la gusturile unui public tânăr, iar comercializarea sa excesivă poate duce la pierderea specificului regional.

Din punctul dumneavoastră de vedere, ce rol joacă muzica populară în cultura locală și națională?

Din punctul meu de vedere, muzica populară este mai mult decât o simplă formă de divertisment. Ea este un element viu al culturii, care ne conectează cu trecutul și identitatea noastră. Alături de limbă și istorie, folclorul oglindește aspecte ale vieții, fiind un puternic mijloc de exprimare a bucuriei și suferinței umane. Diversitatea zonelor folclorice, fie că o interpretăm din punct de vedere al costumelor, cântecelor sau cutumelor moștenite de la înaintași, reflectă bogăția și frumusețea României. Muzica populară joacă, așadar, un rol important în viața și cultura noastră, pentru că ne amintește care ne sunt rădăcinile și ce ne reprezintă ca neam.

 Ce vă inspiră în munca de zi cu zi?

Doar atunci când faci ceea ce îți place cu adevărat, pasiunea te va motiva să depășești obstacolele și să obții rezultate remarcabile. Interacțiunea și colaborarea cu ceilalți, precum și stabilirea unui obiectiv clar, care să îmi reamintească pentru ce muncesc, reprezintă sursele mele puternice de inspirație. De asemenea, încerc să rămân creativ și să gândesc original.

 Care sunt calitățile care trebuie să-l însoțească pe un tânăr artist și ce sfaturi oferiți celor interesați să pornească pe acest drum?

A fi artist nu e doar o chemare, ci și o muncă asiduă. Cred că un tânăr artist are nevoie de calități precum încrederea de sine, dedicarea, pasiunea și perseverența, urmate de creativitate, adaptabilitate și autocritică. Arta implică multă muncă și răbdare. Un artist aflat la început de drum trebuie să creadă în propriul său talent. Iubirea pentru artă este combustibilul care îl va propulsa înainte, chiar și atunci când se lovește de obstacole sau trece prin momente dificile. În timp, trebuie să ajungă la capacitatea de a se autoevalua și de a identifica zonele care trebuie îmbunătățite pentru a spori performanța.

 Cum găsiți echilibrul între activitatea dumneavoastră profesională și viața de familie?

Trăim într-o lume agitată, în care trebuie să jonglăm cu zeci de sarcini, însă din punctul meu de vedere, familia este cel mai important lucru din viața unui om. Relațiile cu soția și copiii sunt cele mai bune investiții pe care le putem face în viață și nu pot decât să îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru familia minunată pe care mi-a dăruit-o. Claudia, soția mea, îmi este mereu alături și mă sprijină în mod necondiționat. La bucurii sau tristețe, este persoana care îmi aduce liniștea de care am nevoie. Petru este împlinirea vieții noastre, un copil minunat și cel mai frumos dar pe care l-am fi putut primi vreodată. Suntbinecuvântat să îi am și mărturisesc faptul că îi iubesc din tot sufletul!

 Un mesaj pentru cititorii Accent Media

În interiorul fiecăruia dintre noi se ascunde o torță, iar singurul lucru de care avem nevoie pentru a o aprinde este o scânteie. Nu renunțați niciodată la visurile voastre și munciți pentru ceea ce vă doriți să deveniți. Totuși, nu uitați un lucru. La finalul zilei, tot ce ne rămâne este familia și clipele petrecute alături de cei dragi!

 Interviu realizat de Teodora Petruţ