Comunele Hărău, Certej şi Rapolt ar putea deveni o singură entitate

Comunele Hărău, Rapoltu Mare şi Certeju de Sus ar putea deveni o singură unitate administrativ-teritorială (UAT) până la alegerile locale din 2028, cu avantaje pentru locuitorii acestora, dacă populaţia din aceste aşezări hunedorene va fi de acord.

Propunerea de unificare a fost formulată de primarul comunei Hărău, Lucian Albu Weber, şi a fost agreată de edilii celorlalte două comune. Acesta este de părere că prin crearea unei comune mai puternice se vor deschide mult mai multe oportunităţi de dezvoltare, în contextul în care viitoarea entitate va beneficia de o intrare pe autostradă (la Hărău) şi de o populaţie mai numeroasă, fapt care va permite accesarea mult mai uşoară a fondurilor europene nerambursabile. Toate acestea, în condiţiile în care taxele şi impozitele locale se vor calcula la nivelul celor percepute comunelor, deci, nu vor creşte.

„Am avut această idee pe care am discutat-o cu primarul comunei Rapoltu Mare şi cu primarul ales al comunei Certeju de Sus. Ambii au fost de acord să începem demersurile legale pentru unificarea celor trei comune. Va rezulta o unitate administrativ-teritorială cu circa 7.000 de locuitori. În opinia mea, dacă se va face o reorganizare la nivel naţional, atunci vor mai rămâne circa 30% din comunele din România. Majoritatea vor fi integrate oraşelor şi vor rămâne, oarecum, la periferia acestora, ca oportunităţi de dezvoltare. Aşa că o fuziune a comunelor noastre va aduce beneficii oamenilor care locuiesc în aceste aşezări prin faptul că vom putea accesa mai multe finanţări, vom avea un aparat administrativ mai suplu şi dezvoltarea digitalizării”, este de părere primarul comunei Hărău.

El a explicat că după instalarea pe funcţii a noilor primari vor fi iniţiate hotărâri ale consiliilor locale din cele trei comune prin care se va stabili organizarea de referendumuri locale pe tema unificării administrative. Rezultatele validate ale consultărilor cetăţeneşti vor fi discutate apoi la nivel de Prefectură şi ministerul de resort, urmând să fie făcute apoi demersurile legale de unificare. În cele trei comune vor rămâne însă puncte de lucru unde locuitorii îşi pot depune diverse cereri sau vor putea solicita diverse documente ce ţin de primării.

„Nu avem orgolii de niciun fel, nu am stabilit unde va fi sediul, dorim doar ca oamenii să trăiască mai bine”, a concluzionat primarul Lucian Albu Weber.

În opinia sa, paşii concreţi pentru fuziune ar putea fi făcuţi în următorii doi ani, astfel ca la alegerile din 2028 să existe doar o singură unitate administrativ-teritorială.

Partajează această știre

Lasă un răspuns