Dumnezeu este infinit, inerent, imanent şi transcendent. Pe Dumnezeu putem să-l mai numim Conștiința Infinitului, Spiritul Pur și Infinit, Creatorul Universului, Divinitatea etc. Mai important decât denumirea lui Dumnezeu este ceea ce înţelegem a fi el cu adevărat. Primul aspect ce trebuie rezolvat este întrebarea: există Dumnezeu?

Pentru a rezolva această întrebare este nevoie să ştim că Dumnezeu este infinit, inerent, imanent şi transcendent. El este inerent, adică se află în interiorul tuturor fenomenelor precum: atom, plantă, animal, om, planetă, stea etc. El este imanent, adică el se află simultan atât în interiorul lumii materiale cât şi în exteriorul tuturor fenomenelor ei. Dumnezeu este o fiinţă transcendentală.

Asta înseamnă că el se află dincolo de orice noţiune, dincolo de orice fenomen, dincolo de universul material, dincolo de existenţă şi dincolo de non-existenţă. Pe scurt spus: Dumnezeu se află în existenţă, simultan el se află şi în afara existenţei. Dumnezeu se află în non-existenţă, simultan el se află şi în afara acesteia. De aici deducem că propoziţia: „Dumnezeu există” este adevărată, pentru că ea se referă la calitatea lui de a se afla în interiorul, dar şi în exteriorul, lumii materiale, deci în interiorul şi în exteriorul existenţei. Propoziţia „Dumnezeu există” este echivalentă cu propoziţia „Dumnezeu se află în existenţă”. Oamenii religioşi cred în această parte a lui Dumnezeu ce se află în existenţă. Propoziţia: „Dumnezeu nu există” este şi ea la fel de adevărată pentru că ea se referă la calitatea lui de a se afla în nonexistenţă. Propoziţia „Dumnezeu nu există.” se poate formula astfel: „Dumnezeu se află în non-existenţă”. Ateii cred în această parte a lui Dumnezeu ce se află în nonexistenţă. După cum vedem, ateii sunt la fel de credincioşi ca şi oamenii religioşi.

În acest punct, unii vor avea de argumentat precum că aceste două propoziţii, şi anume „Dumnezeu se află în existenţă” şi „Dumnezeu se află în non-existenţă”, sunt contradictorii și deci ar fi ilogic să admitem că luate împreună și în mod simultan ele ar fi valabile. În consecinţă, ar putea ei deduce, conform logicii numai una dintre aceste două propoziţii ar putea fi adevărată. Într-adevăr, conform logicii umane, cele două propoziţii sunt contradictorii. Subliniez cuvântul umane, pentru că mai există şi logica lui Dumnezeu care este o logică divină. Conform logicii divine, totul dar absolut totul este posibil pentru Dumnezeu deoarece el este atotputernic şi omniscient.

La începutul secolului al XX-lea

Se naşte o ştiinţă nouă şi anume mecanica cuantică. Mecanica cuantică este o teorie a fizicii care descrie comportamentul materiei la nivelul atomic şi subatomic, fenomene pe care fizica newtoniană şi electromagnetismul clasic nu le pot explica. (Mihai Ispan, cartea ,,Dumnezeu conştiinţa infinitului”). După cum vedem, de multe ori, nici natura nu ţine cont de logica umană. Altfel spus, Dumnezeu transcende atât existenţa cât şi non-existenţa. Această întrebare, anume dacă Dumnezeu există sau nu, este pusă de conştiinţa unui om ce nu ştie nimic despre calitatea transcendentală a lui Dumnezeu.

Care este sensul rugăciunilor?

Dacă rugăciunile dumneavoastră sunt orientate spre îndeplinirea dorințelor sau spre însănătoșire, să știți că nu veți obține nici vindecarea, nici realizarea celor dorite. Vă rugaţi pentru a fi fericiţi şi nu pentru a fi sănătoşi. Este firesc, în acest caz, să vă vindecați, însă această vindecare va fi doar o consecință. Corpul fizic, viața, dorințele și conștiința, luate împreună, constituie eu-l nostru omenesc. Dacă vă rugați pentru a putea depăși granițele eu-lui, pentru a vă elibera iubirea de aservire a valorilor umane și pentru a vă pătrunde de sentimentul că sensul existenței dumneavoastră terestre este acumularea iubirii pentru Dumnezeu, atunci veți înceta să mai depindeți de valorile umane, agresivitatea lăuntrică va dispărea și vă veți însănătoși.

Dacă însă vă rugați pentru realizarea obiectivelor, pentru împlinirea dorințelor și pentru însănătoșire, prin aceasta nu faceți decât o tentativă de a pune rugăciunea în subordinea conștiințelor, dorințelor și vieții dumneavoastră, ceea ce înseamnă că, prin ego-ul dumneavoastră încercați să-L subordonaţi Dumnezeu şi, drept urmare, importanţa ego-ului, fie el personal sau colectiv, va creşte peste măsură. De aceea vă mai repet încă o dată: rugați-vă, în primul rând, pentru a vă elibera de tot ce este uman și pentru a vă identifica cu iubirea și cu Dumnezeu.

În cele ce urmează, voi trece în revistă, pe scurt, șirul valorilor umane.

1. Primul nivel este constituit din valorile materiale. Neputința de a accepta pierderea lor este o dovadă a cramponării acestor valori, fapt ce dă naștere agresivității. Apar regretele, frica, invidia, supărarea, refuzul de a mai trăi.

Când sectorul banilor este „închis” pe o sută de procente și mai bine, înseamnă că ori nu aveți bani, ori, avându-i, vă este refuzată sănătatea sau chiar viața.

2. Mai departe, urmează valorile spirituale. Primul strat – relații cu persoane apropiate, al doilea – aptitudinile, intelectul, cu alte cuvinte, perfecțiunea. La baza relațiilor spirituale, a intelectului și aptitudinilor se situează stratul unor valori mult mai subtile, și anume spiritualitatea, moralitatea, noblețea, idealurile, principiile, obiectivele, visurile și speranțele. Prin toate aceste noțiuni, nu realizăm contactul cu viitorul.
3. Mai departe, avem: destinul fericit, dorinţele, voinţa şi viaţa însăşi. Să recapitulăm toate valorile spirituale. Atașarea de relații generează susceptibilitatea exagerată, gelozia, suspiciunea sau refuzul de a mai trăi, atunci când se produce rupturi, certuri și trădări. Când sectorul relațiilor este „închis” pe mai mult de o sută de procente, atunci avem de-a face fie cu absența familiilor, fie cu lipsa unor relații de familie normale, fie în pofida existenţei unei familii armonioase, cu boala şi moartea. Dacă sectorul aptitudinilor și al intelectului este „închis”, vom avea de suportat fie un eșec absolut în întreprinderi, ghinioane și înșelăciuni în serie, fie, în caz de noroc și succes, vom suferi de o slăbire a memoriei, de o diminuare a capacităților. Sau  vom fi loviţi de o boală grea. Când ni se „închide” contactul cu viitorul, atunci suntem puși în fața morții sau avem de înfruntat cancerul, diabetul, scleroza multiplă, psoriazisul sau sterilitatea. Viitorul se „închide” atunci când suntem prea puternici atașați de el. Există un fel de tristețe care vine din a ști prea multe, din a vedea lumea așa cum este ea cu adevărat. Este tristețea de a înțelege că viața nu este o mare aventură, ci o serie de momente mici și nesemnificative, că dragostea nu este un basm, ci o emoție fragilă și trecătoare, că fericirea nu este o stare permanentă, ci o privire rară și trecătoare asupra a ceva ce nu putem susține niciodată.

Și în această cercetare, există o singurătate profundă, un sentiment de a fi rupt de lume, de alți oameni, de tine însuți.”A-ţi consuma energie, a reacționa la fiecare lucru rău care ți se întâmplă să te epuizeze și te oprește să vezi toate lucrurile bune.

Când nu voi fi plăcut de toți și nu voi putea să-i conving pe toți să mă trateze așa cum vreau eu să fiu tratată – și asta e în regulă.

A încerca din toate puterile să „cucerești” pe cineva este doar o pierdere de timp și energie și te umple doar de gol. A nu reacționa nu înseamnă că eu aș considera că acele lucruri/ comportament sunt în regulă, înseamnă doar că aleg să mă ridic deasupra lor. Aleg să identific lecția din acele experiențe și să învăț din ceea ce sa întâmplat. Aleg să fiu persoana care oprește conflictul. Aleg liniștea sufletească, pentru că de asta am nevoie cu adevărat.

Uneori, a nu spune nimic, înseamnă a spune totul!

A reacționa la lucrurile/comportamentele care te supără înseamnă a da acelui om putere asupra ta. Nu poți controla ce fac alții, dar poți controla cum răspunzi, cum faci față la ceea ce se întâmplă, cum percep ceea ce se întâmplă și cât de mult vrei să iei lucrurile la modul personal.

Dezamăgirile  sunt acolo doar pentru a ne învăța cum să ne iubim pe noi înșine, pentru că iubirea de sine va fi „armura” și „scutul” de care avem nevoie împotriva oamenilor care caută să nu doboare. Iubirea de sine nu va proteja atunci când oamenii caută să nu ne zdruncine încrederea în noi înșine sau când caută să nu facă să simțim că nu avem valoare”, scrie Rania Naim.

Daca reacționez, acest lucru nu va schimba nimic, nu va face oamenii să mă iubească și să mă respecte, nu-i va face să se răzgândească așa, ca prin minune. Uneori e mai bine să lași lucrurile așa cum sunt, să lași oamenii să plece, să nu tragi de ei ca să obții niște explicații pentru comportamentul lor, să nu alergi după răspunsuri și să nu te aștepți ca oamenii să te înțeleagă.

Viaţa este mai bine trăită atunci când nu o centrezi pe ceea ce se întâmplă în jurul tău, ci o centrezi pe ceea ce se întâmplă în interiorul tău. Lucrează cu tine însuți, lucrează la pacea ta interioară și vei conștientiza că a nu reacționează la fiecare lucru mărunt care te deranjează, este primul pas care te conduce către a trăi o viață fericită

Un adevărat Sfânt, Nebun după Hristos, avea 4 facultăți absolvite, cunoștea 12 limbi străine, când predica, ore întregi, se ridică de la pământ un metru. A cutreierat toată țara în rasă simplă, desculț, cu funie la brâu și dând tot ce primea, de pomană celui ce nu avea. Pentru asta l-au prigonit și securitatea, dar și confrați preoți și ierarhi ai bisericii.

Avea darul vindecărilor miraculoase! A murit ca un mucenic, bătut și alungat din Biserica lui Hristos. A mărturisit singur că, a căpătat un har și o chemare arzătoare către Dumnezeu, după ce, l-a chemat din mulțimea adunată la Sâmbăta de Sus, părintele Arsenie Boca și i-a dat o bucată de pâine. A rămas un Sfânt mare, dar necunoscut de mulți romani, pentru că așa au vrut securitatea și unii ierarhi ai vremii de atunci. Spunea tot timpul că, a venit pe pământ să slujească, nu să fie slujit! Este un sfânt mare, ca şi Sfântul Ardealului! După 38 de ani de la moartea violentă, familia l-a dezgropat, ca să-l așeze în cavoul familiei (a fost nepot de general și coleg de școală cu regele Mihai), unii spun ca sicriul era gol ! Nici acum nu se știe nimic despre această dispariție. Autorul articolului nu crede că sicriul era gol.

Al dumneavoastră, acelaşi,

Prof Ioan Romeo Mânzală

1. ,,Efectele miraculoase ale semnului crucii şi rugăciunii”’

Oamenii de ştiinţă ruşi au dovedit experimental proprietăţile miraculoase ale semnului crucii şi al rugăciunii. ,,Am stabilit că vechiul obicei al facerii semnului crucii deasupra mâncării și băuturii, înainte de masă, are un profund sens mistic. În spatele lui este un folos practic: mâncarea este purificată efectiv instantaneu. Este un mare miracol, ce se întâmplă fizic în fiecare zi”, a declarat fizicianul Angelina Malakhovskaya, citat de publicaţia Zhizn, care a studiat zece ani  puterea efectului crucii asupra apei, bacteriilor.

Studiul a mai observat un nou și necunoscut efect al Cuvântului lui Dumnezeu, de transformare a structurilor apei, în special densitatea ei optică în spațiul spectral ultraviolet. S-a observat că, dacă se rostește rugăciunea domnească și se face semnul crucii asupra apei, numărul de bacterii dăunătoare scade de șapte, zece, sute chiar mii de ori. Rugăciunea a fost spusă atât de către credincioși cât și de necredincioși, iar numărul bacteriilor, indiferent de mediu, a scăzut față de mostrele de referință.

Oamenii de ştiinţă au mai dovedit efectul benefic al rugăciunii şi al semnului crucii asupra oamenilor. La toți participanții la teste presiunea sângelui s-a stabilizat, iar parametrii s-au îmbunătățit. În mod uimitor, parametrii s-au modificat în direcția necesară vindecării.