Ne vorbește dr. Seviciu Caius, Doctor în Medicină, specialitatea Dermatovenerologie

– M-am considerat întotdeauna și mă consider un om de înaltă probitate profesională și morală. Aceste calități vin atât din anii de studiu, dar și din familie.

Familia sădește în om modul de comportament, gradul de educație, spiritul de cunoaștere, iar școala le șlefuiește, le adâncește, le perfecționează bineînțeles dacă are ce. La mine a avut. Provin dintr-o familie de intelectuali. Tata a fost doctor în drept comun, un jurist de marcă în Banat și aș zice chiar în țară, cu studii făcute în străinătate. Iar dacă adaug și calitățile sale de politician dinamic și rafinat în PNL și Parlamentul României între anii 1930 – 1940, am alte motive de stimă și prețuire pentru părintele meu, chiar dacă a plătit pentru idealurile lui politice cu șase ani de temniță grea, care i-au grăbit sfârșitul.

Am avut de suferit în școală și facultate, șicane, constrângeri, anchete. Am învățat, am luptat, am reușit. Am terminat Liceul real „Coriolan Brediceanu” din Lugoj în 1960. Facultatea de Medicină din Timișoara 1960 – 1966. Apoi am intrat în exercițiul atât de complex, dar nobil de apreciere a sănătății oamenilor dându-le tot ce pot și ce știu.

Soția a fost medic neuro-psihiatru infantil, în prezent pensionară, iar băiatul este medic anestezist la o clinică de chirurgie cardio-vasculară în Statele Unite.

Am urmat toate etapele pregătirii și obligațiilor față de acei care au asigurat gratuitatea studiilor – medic de circă, secundar, specialist și primar. Din păcate, aceste stagii atât de utile au fost desființate în noua democrație. Toți absolvenții doresc să lucreze în orașe mari, dacă se poate în centre universitare.

Am 60 de ani – vechime în munca sanitară, 50 la stat și 10 în privat, de asemenea, 52 de ani în specialitatea Dermatovenerologie. Sunt Doctor în Medicină de la vârsta de 37 de ani.

Este cazul să vă spun de ce am ales specialitatea dermato-venerice. Pentru simplul motiv că încă din anii studenției m-am atașat de marele dermatolog, Profesor Doctor Mișu Anghelescu, șeful Clinicii Dermato-Venerologie din Timișoara, despre care am putea vorbi o zi întreagă și scrie zeci de pagini. Cu domnia sa am făcut și lucrarea de diplomă în anul VI și bineînțeles, și doctoratul. Îi port recunoștință veșnică. Am conștiința, fără falsă modestie, că mi-am făcut datoria, iar faptul că am publicat peste 60 de lucrări în reviste de specialitate din țară și de peste hotare, că sunt membru al unor societăți de medicină naționale și europene, reprezintă, îmi place să cred, dovezi ale recunoașterii și prețuirii.

Am fost și sunt apreciat ca un bun profesionist de foarte mulți bolnavi, care mă contactează și în prezent. La rândul meu am fost și sunt aproare de bolnavi, le înțeleg suferințele, le explic totul pe înțelesul lor. Niciun bolnav nu poate părăsi un cabinet fără un diagnostic, că e bun, că este discutabil, diagnosticul trebuie să existe. Sigur, poate fi modificat pe parcurs. Cu această ocazie aș sublinia importanța majoră a serviciilor de urgență, unde consultația, în foarte multe situații, după foarte multe minute de așteptare, se termină printr-o perfuzie care desigur impresionează, din păcate doar atât. Managerii și directorii medicali sunt responsabili de deficiențele existente.

Am intrat puțin în probleme organizatorice pentru că nu pot să nu introduc în această prelegere faptul că în activitatea mea am fost propulsat în funcția de Director al Spitalului Județean de Urgență Deva, nu pe criterii politice – pe criterii profesionale, în acel moment nefiind membru de partid.

Însă jocurile de culise, ingerințele brutale ale politicului în activitățile profesionale de organizare și conducere m-au determinat să-mi dau demisia și să-mi văd în liniște de treburile mele. Politicul în profesie, mai ales venind de la incompetenți, îmi repugnă. În permanență am vrut să impun valoarea și rigoarea. Algoritmul este un cancer al politicii românești, afirmație valabilă și în sănătate. După atâția ani, nu mă tem să o spun, trăim încă o vreme a non valorilor, a luptei oarbe pentru putere, pentru interese și foloase necuvenite, afirmații valabile și pentru sectorul sanitar în care noile generații doresc cu orice preț, fără o eleganță și recunoștință în comportament, înlocuirea colegilor de la care au învățat și care i-au ajutat să se formeze.

Uitați-vă cine conduc unele ministere, multe instituții centrale și locale, inclusiv Spitale Județene de Urgență. Pe alocuri, non valori sadea. Așa societatea nu poate merge înainte. Societatea în ansamblul ei este bolnavă, inclusiv domeniul sanitar trece prin mari suferințe.

Eu nu am niciun motiv să elogiez epoca ceaușistă, pentru copilăria și tinerețea mea zbuciumată, pentru ce a pătimit tata și familia mea. Greșelile regimului comunist au fost multe, dure, de neiertat. Dar trebuie să fiu cinstit. Între altele, sistemul sanitar era bine organizat, era solid, stabil. Bolile cronice, transmisibile se urmăreau cu atenție, responsabilitate, profilaxia era o preocupare permanentă. Și aici principala vină o poartă conducerea MS care a dezamăgit profund, inclusiv actualul ministru al sănătății. Libertatea și democrația au început după atâția ani să fie înțelese după bunul plac al fiecăruia, politicul injectând derută, nesupunere, haos organizatoric și profesional.

Ca urmare a acestora, morbiditatea este în creștere, mortalitatea la fel. Instituțiile de sănătate se dezorganizează, se prăbușesc sub austeritatea bugetară, medicamentele sunt tot mai puține și mai scumpe, iar peste toate, repet, tronează ingerința politică și algoritmul.

Conștiința mea și experiența de peste 60 de ani în profesie m-au obligat să abordez cele afirmate anterior în cadrul acestei prezentări.

Revenind de la problemele organizatorice la cele profesionale, pe lângă succesele dignostice și terapeutice care le-am avut și le am în continuare, am trăit o satisfacție deosebită la întâlnirea cu cea mai valoroasă echipă de chirurgie vasculară din Statele Unite, ocazie cu care am discutat despre insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare.

La ședința comună cu conducerea MS – 1982, la Timișoara, în prezența marilor titani ai Dermatologiei românești, am fost elogiat pentru rezultatele obținute în organizarea, prevenirea și combaterea bolilor venerice în județul Hunedoara.

Am avut și insuccese diagnostice și terapeutice care nu au dus la consecințe vitale. Am învățat din greșeli și mi le-am asumat. Vârsta duce la o discretă erodare a echilibrului și comportamentului față de bolnavi. Am încercat să controlez în permanență aceste stări.

Ce aș putea să vă mai spun – că nu sunt de acord cu protocoalele impuse, experiența medicului bate de foarte multe ori protocolul. Că internările de zi sunt mai mult metode de economisire a hranei, curentului și apei – decât punerea unui diagnostic corect și complet. Sper ca generațiile tinere care ne urmează, să lămurească aceste probleme foarte importante pentru sănătatea oamenilor.

Sunt mulțumit de propriul destin profesional, dar nemulțumit că nu am acceptat – dorindu-mi dintotdeauna o carieră universitară – numirea mea ca și conferențiar, în 1992, la Clinica Dermatologică din Timișoara.

Doresc bolnavilor mei și, în general, tuturor bolnavilor să aibă o viață mai bună, să se adreseze medicului și nu farmacistului, care nu este și nu are competențe de a pune diagnostic pentru un tratament complex, să se prezinte la timp la consultații și să aibă încredere în viitorul medicinei românești. Sunt convins că lucrurile se vor schimba, că vor veni profesioniști capabili și de excepție în sănătate, care vor conduce cu inteligență, pregătire și dăruire Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș