Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este celebrată pe data de 29 august în calendarul creștin ortodox și catolic. Este ultima mare sărbătoare din acest an bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie începe un nou an.

Această sărbătoare comemorează momentul când Sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat la cererea regelui Irod Antipa. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post.

Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti, ca ziua lor de naştere.

Numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac exceptie de la aceasta regulă.

Astfel, Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; naşterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său – 25 martie.

Evenimentul este menționat în Evanghelia după Matei (Matei 14:1-12) și în Evanghelia după Marcu (Marcu 6:14-29).

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul: Semnificația acestei sărbători este dublă

Martirajul lui Ioan Botezătorul: Sfântul Ioan Botezătorul a fost un prooroc curajos și un mesager al lui Dumnezeu.

El a predicat pocăința și venirea lui Mesia, și a criticat deschis nedreptățile și păcatele conducătorilor vremii.

Tăierea capului său a fost rezultatul unei decizii politice și personale a regelui Irod Antipa, care a dat ascultare cererii Salomeei, fiica lui Irodias, soția fratelui său.

Capul Sfântului Ioan Botezătorul: de trei ori pierdut, de trei ori aflat

Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a două aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – Tradiții și superstiții

Legat de tradiţii şi superstiţii în această zi, care e numită popular şi Sfântul Ioan Cap Tăiat, pe vremuri se obişnuia să se ţină post până la Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) cu rolul de a-i curăţi pe cei cu păcate grave.

În această zi exista credinţa că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna, şi, de asemenea exista obiceiul de a nu mânca fructe şi legume cu formă rotundă.

Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat.

Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul: post aspru cu struguri și apă

Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post „de la cruce până la cruce”, un post care ținea pana pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin

Acest post avea rolul de a-i curăti pe cei care au savârșit omoruri sau alte păcate grave, potrivit crestinortodox.ro, iar cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.

Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului. /www.alba24.ro