Evenimentul astronomic care anunță venirea primăverii are loc, anul acesta, la data de 20 martie, ora 17,33, ora României, când ziua și noaptea vor fi egale. Începând cu această dată, ziua va deveni mai lungă, iar noaptea mai scurtă, până la echinocțiul de toamnă, potrivit astro urseanu.ro. Echinocțiul nu are loc la o dată fixă, doarece anul calendaristic nu este egal cu anul topic.

Cuvântul “echinocţiu”

Vine din limba franceză – équinoxe -, care, la rândul lui, provine din latinescul aequinoctium, format din aequus – egal şi nox, noctis – noapte.

În timpul echinocțiului de primăvară

Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie. Acest moment reprezintă echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal, termen folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale, potrivit wikipedia.

Cum ne influențează echinocțiul de primăvară?

Potrivit astrologilor, atunci când ziua devine egală cu noaptea în timpul echinocțiului de primăvară se creează o stare de armonie, de transformare atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a  naturii noastre interioare. Mai exact, energiile diurne sunt în echilibru cu energiile nocturne, acestea având o influență benefică asupra sistemului energetic uman.

Tradiții și superstiții

Echinocțiul de primăvară era asociat de strămoșii noștri cu schimbările din natură, când lumina și întunericul erau egale. Soarele era considerat o zeitate, oamenii înregistrând ciclurile naturii în funcție de schimbările aduse de astrul zilei. Tocmai de aceea se practicau o serie de ritualuri păgâne. Cercetătorii susțin că strămoșii noștri daci aveau noțiuni de astronomie, templele lor arătându-ne și astăzi cunoștințele lor despre calendarul solar.

• Astfel că, la Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau un lăcaş de cult într-o grotă, se spune că desfăşurau dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.
• După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară s-au schimbat.
• Focurile se aprindeau în vechime pentru a alunga iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii.
• Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor, existând credința potrivit căreia focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.
• Odată cu echinocțiul de primăvară se sărbătorea, în trecut, şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
• În ziua Echinocțiului, oamenii obișnuiau să-și pună planurile o pe hârtie, pe care o îngropau sub  un trandafir. Dacă  acel trandafir înflorea repede, se credea că dorințele lor se vor îndeplini.

În antichitate

Echinocțiul de primăvară însemna reîntoarcerea la belşug, odată cu reînvierea naturii.

• Poate de aceea, egiptenii au construit Marele Sfinx în așa fel încât acesta “privește” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară.
• Orașul mayaș Chichen Itza a fost construit tocmai pentru a celebra echinocțiul de primăvară.
• În cultura amerindiană, se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui.
• La chinezi exista credința potrivit căreia, în timpul echinocțiului ouăle pot sta în echilibru, întrucât gravitaţia este egală în toate părţile. Dar știința a demonstrat că acest lucru nu este posibil.
• În ziua echinocțiului, indienii plantau un arbore ceremonial, care reprezenta legătura între Cer şi Pământ.

Echinocțiul de primăvară în anii următori

2023 – 21 martie, ora 23:24.

 2024 – 20 martie, ora 5:06

2025 – 20 martie, ora 11:01

2026 – 20 martie, ora 16,46

2027 – 20 martie, ora 22,25.

Evenimentele astronomice din acest an

Echinocțiul de primăvară- 20 Martie, 17:33.

Solstițiul de vară – 21 Iunie, ora 17:58.

Echinocțiul de toamnă – 23 Septembrie, ora 09:50.

Solstițiul de iarnă- 22 Decembrie, ora 05:28.

Cornelia Holinschi