În 27 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Pantelimon. Considerat ocrotitorul medicilor, este cunoscut ca unul dintre “doctorii fără de arginţi”.

Potrivit crestinortodox.ro o parte din moaştele sale sunt păstrate şi la Mănăstirea Oaşa din judeţul Alba.

Sfântul Pantelimon: Pe 27 iulie, credincioșii creștin ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor, doctor fără de arginți, Pantelimon.

Tot în această zi se face pomenirea Orbului care a fost tămăduit de Sfântul Pantelimon, Sfintei Cuvioase Antuza, A o sută cincizeci și trei de sfinți mucenici care au murit în Marea Traciei, Sfântului Cuvios Manuel, Sfântului Mucenic Hristodul din Casandra.

Sfântul Pantelimon s-a născut în anul 284 în orasul Nicomidia. A trăit in timpul împăratului Maximian (286-305).

La naştere a primit numele de Pantoleon, care înseamna „cel în toate puternic ca un leu”, un nume păgân, căci tatăl său împărtăşea credinţa în zei. Însa Evula, mama sa, era creştină. Aceasta moare la puţini ani de la naşterea lui Pantoleon.

La îndemnul tatălui său, termină Şcoala de medicină din Nicomidia, iar ucenicia o va face cu renumitul medic Eufrosin.

Sfântul Pantelimon: Tămăduitor al bolnavilor și ocrotitor al medicilor

Află de la preotul Ermolae despre Hristos şi, după ce ridică din moarte un copil care fusese muşcat de o năpârca, vrea să fie botezat. După ce primeşte botezul de la preotul Ermolae, numele sau a devenit Pantelimon, care înseamnă „cel cu totul milostiv”.

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon dobândeşte cunoştinţe avansate în arta medicală, astfel că împăratul Maximian, care îi remarcase calităţile, intenţiona să îl ia la palat ca medic particular.

După ce a vindecat un orb, împăratul i-a cerut lui Pantelimon să renunţe la credinţa creştină. Pentru că a refuzat, Sfântului Pantelimon i s-a tăiat capul. În loc de sânge, ar fi curs lapte din trupul său.

Din anul 303, anul morţii sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor. Fiind un tămăduitor al bolnavilor, mai multe spitale şi aşezăminte poartă numele său.

Sfântul Mucenic Pantelimon este chemat în rugăciuni de către preoţii Bisericii la Sfinţirea Apei şi la Taina Sfântului Maslu, împreună cu Sfântul Sfintit Mucenic Ermolae şi cu ceilalţi sfinţi doctori fără de arginţi şi făcători de minuni.

Unde se află moaștele Sfântului Pantelimon

La Mănăstirea Rusicon din Muntele Athos, se află Capul Sfântului Pantelimon.

Moaștele Sfântului Pantelimon sunt prezente și în Catedrala din Constanta, Catedrala Episcopala din Galati, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Mănăstirea Oasa din Alba Iulia.

De asemenea moaștele sunt și la mai multe biserici din Bucuresti : Biserica Sfantul Stelian Lucaci (str. Logofat Udriste), Biserica Sfantul Dumitru Posta (in spatele Muzeului de Istorie a Romaniei), Manastirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului – Precupetii Noi, Biserica Sfantul Antonie cel Mare (Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfantul Alexie (Calea Serban Voda, nr. 123), Biserica Sfantul Pantelimon (str. Iancu Capitan, nr. 24).

Sfantul Pantelimon: Sărbătoarea care prevestește plecarea verii

Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi, în timp, gestul său a demonstrat că apa râurilor începe să se răcească.

De asemenea, în această zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.

În această zi, potrivit tradiţiei populare, creștinii mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.

În ziua când este sărbătorit “Doctorul fără de arginţi”, credincioşii împart celor săraci multe fructe. Există credință potrivit căreia, împlinind această tradiție, poamele nu vor fi viermănoase în anul următor.

Alte tradiții și superstișii de Sfântul Pantelimon

O altă tradiție care este bine să fie respectată în ziua sărbătorii se referă la interdicția de a presta munci gospodărești. De asemenea, se mai spune că, pentru a fi sănătoşi, oamenii nu trebuie să lucreze la câmp în ziua acestui praznic.

Se spune, din bătrâni că Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.

În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, în zona geografică respectivă nu va cădea grindina.

În multe zone din țară, în Muntenia în special, sătenii respect sărbătoarea Sfântului Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi în anul următor o recoltă bogată, multe fructe care să nu fie viermănoase.

De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. În zona de câmpie, sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni

Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.

Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca ei să aibă spor la bani și în munca lor de fiecare zi.

Credincioşii trebuie să-l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli. De asemenea, orbii şi şchiopii este bine să se roage pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.

O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului. /www.alba24.ro