Pe 24 iunie, în toate Bisericile Ortodoxe este prăznuită Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul şase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie; Naşterea – 24 iunie; Soborul – 7 ianuarie; Tăierea capului – 29 august; Prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie; A treia aflare a capului – 25 mai.

Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Potrivit creștinortodox.ro Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Elisabeta, mama să, era descendența a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Despre o lungă perioada din viață Sfântului Ioan Botezătorul nu există informații.

Se cunoaște că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice.

Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii că Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era „Pocăiți-va, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”.

Cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenția celor care ascultau cuvântul sau că el botează cu apă spre pocăînță, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului.

Acesta este și motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane că înger cu aripi. Această reprezentare își are originea în profeția lui Maleahi, unde cel care pregătește calea Domnului este numit îngerul Domnului.

Ioan este nume iudaic – „Iohanan” prescurtare din Iehohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie

Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător că zi a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tamaiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul întră o singură dată pe an, în luna a șaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29).

Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și altă din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, Sfinții Părinți au rânduit că ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie că zi de naștere.

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că după solstițiul de vara din 21 iunie, ziua începe să scadă și noaptea să crească.

De aici putem înțelege că Sfântul Ioan Botezătorul, persoană care reprezintă Legea Veche, se naște într-un timp când ziua se micșorează, că semn că Legea Vechiului Testament începe să apună pentru că vine Legea Harului, Legea lui Hristos.

Să nu uităm că Nașterea Mântuitorului este prăznuită pe 25 decembrie, după solstițiul de iarnă din 22 decembrie, când ziua începe să crească.

Sânzienele- singura sărbătoare păgână admisă în calendarul ortodox

Tot în această zi se sărbătoresc „Sânzienele”, cea mai mare şi spectaculoasă sărbătoare păgână a anului şi singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creştin-ortodox.

Ea marchează începutul verii, pentru că pe 21 iunie este solstiţiul de vară. Soarele se află pe boltă în cel mai înalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pământ este ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă.

Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional.

Pentru oamenii din mediu rural, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii.

În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice.

Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

sursa: crestinortodox.ro