În decursul anului 2021 s-a desfășurat o activitate intensă de cercetare arheologică preventivă și sitematică în cadrul fortificațiilor dacice din Muntii Oraștiei.

Astfel, între 22 Iunie  și 7 septembrie, în fortificația de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia au avut loc o serie de cercetări arheologice preventive. Consiliul Județean Hunedoara este promotorul unui proiect internațional, alături de partenerul român, Fundația Mihai Eminescu Trust și partenerul norvegian Møre & Romsdal County Council. Proiectul ”Capitala Daciei – Muzeu viu al patrimoniului cultural european” este finanțat prin Programul RO-CULTURA, apelul ”Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”, program finanțat prin Granturi SEE 2014 – 2021. Obiectivele majore ale Granturilor SEE (Spațiului Economic European) și Norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European și întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare.

Valoarea totală a proiectului este de 13.290.477,62 lei (2.746.250,15 euro), iar valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național) este de 9.182.390,99 lei (1.897.384,23 euro). Cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean Hunedoara se ridică la suma de 848.865,92 de euro, iar durata totală a proiectului este de 42 de luni.

În cadrul proiectului, în perioada 22 iunie – 7 septembrie s-au desfășurat cercetări arheologice preventive pentru documentarea fortificației de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, necesare în vederea realizării proiectului tehnic. Cu această ocazie, au fost documentate cele trei faze principale de construcție a fortificației de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia.

Cercetările au fost efectuate de către specialiști ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeului Județean Mureș din Târgu Mureș și Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT). De asemenea, Institutul Național al Patrimoniului este implicat activ în realizarea și implementarea acestui proiect.

      Un alt proiect s-a derulat între 23 August – 10 Septembrie și a vizat cercetări arheologice sistematice în așezarea de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia.

Cercetările arheologice sistematice desfășurate în anul 2021 în așezarea de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia (comuna Orăștioara de Sus) au fost finanțate de către Consiliul Județean Hunedoara prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT). În cadrul acestei campanii, au fost cercetate suprafața terasei a IX-a, amplasată în zona centrală a așezării, precum și drumul pavat care făcea legătura între incinta fortificată și zona sacră. Terasa a IX-a, cu o suprafață actuală de aproximativ 2.500 m², a fost investigată arheologic încă din anul 1950 de către echipa coordonată de către Constantin Daicoviciu care a deschis trei secțiuni transversale pe suprafața acesteia. În etape diferite, cu precădere în anii ʼ80 ai secolului precedent, cercetările au vizat marginea estică a terasei. În anul 1990, echipa condusă de către Ioan Glodariu a descoperit în extremitatea sudică segmentul unei alei pavate cu lespezi de calcar, element care a determinat reluarea cercetărilor în cele mai recente campanii (2017-2020).

În anul 2021, au fost deschise trei noi suprafețe, una pe terasa a IX-a și altele două pe direcția drumului ceremonial. Astfel, au fost documentate structura drumului, intervențiile moderne care au dus la deteriorarea acestuia, dar și o parte din suprafața terasei a IX-a. În campaniile precedente, pe terasa menționată au fost identificate segmentele unei alei pavate cu dale de calcar, gresie și andezit. Până în prezent, aleea reprezintă singura cale de acces cu o astfel de structură descoperită în peisajul arheologic al Daciei preromane. Tot pe această terasă, a fost identificat un nou edificiu monumental de tipul aliniamentelor, ale cărui urme au fost documentate începând cu anul 2017. Din structura sa au fost descoperite bazele coloanelor și resturile unui pavaj din piatră locală (micașist). Pe lângă aceste descoperiri, mai pot fi amintite fragmente ceramice de la diverse vase, inclusiv unele pictate, obiecte din fier și bronz, precum și o cantitate impresionantă de semințe carbonizate. Cel mai probabil, cercetările arheologice în această zonă vor continua și în anii următori.

Colectivul de cercetare al Șantierului arheologic „Cetățile dacice din Munții Orăștiei” a fost compus din specialiști ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeului Județean Mureș din Târgu Mureș și Direcției Generale de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT). De asemenea, cercetările arheologice s-au desfășurat cu ajutorul studenților Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai veniți în practică de specialitate în situl arheologic de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia.

      Acțiunile de cercetare au continuat, iar în toamna lui 2021, mai exact între 27 Septembrie și 12 Octombrie, în cetatea dacică de la Luncani – Piatra Roșie au avut loc Cercetări arheologice sistematice.

Consiliul Județean Hunedoara prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT) a finanțat cercetările arheologice sistematice desfășurate în cetatea dacică de la Luncani – Piatra Roșie (comuna Boșorod). Cetatea aparține complexului de fortificații și așezări dacice din Munții Orăștiei, fiind amplasată la vest de așezarea de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia. Incinta realizată din blocuri de calcar, ocupă cea mai mare parte a platoului superior al uneia dintre cele mai spectaculoase înălțimi stâncoase din zonă, cunoscută sub denumirea de „Piatra Roșie”.

Cetatea a fost investigată din punct de vedere arheologic în anul 1949 de către echipa condusă de Constantin Daicoviciu. În această primă mare campanie arheologică desfășurată în Munții Orăștiei după terminarea celui de al Doilea Război Mondial, au fost scoase, practic, la lumină, principalele elemente constitutive ale cetății, alte cercetări arheologice având loc în anii 2003-2005.

Obiectivul arheologic principal al acestei campanii a fost cercetarea construcției mici cu absidă identificată încă din anul 1949 pe terasa I a fortificației, în vederea documentării unor particularități constructive și planimetrice. Pe lângă construcțiile din piatră, arheologii au descoperit artefacte specifice mediului cultural din Munții Orăștiei: fragmente ceramice, obiecte din fier și piese din bronz.

Cercetările arheologice au fost efectuate sub egida Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Muzeul Județean Mureș din Târgu Mureș și Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara (DGAMPT) din cadrul Consiliului Județean Hunedoara.