Prăznuită în fiecare an la 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci este una din cele mai vechi și mai importante sărbători ortodoxe,  închinate cinstirii Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. Se cinstește prin post, pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgotă.

De Ziua Crucii

Sunt marcate două evenimente importante: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul, înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie, din anul 335 şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

CRUCEA – simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului

Închinându-ne cu semnul crucii, îl cinstim  pe Mântuitor, aducând în sufletele noastre dragostea pentru Cel care s-a jertfit pentru izbăvirea păcatelor noastre, trecând pe cruce, din viață spre moarte.

Semnul Crucii

Marchează cele patru direcții ale Crucii de pe Golgota. El arată și iubirea lui Dumnezeu de către om cu toată inima, cu tot sufletul, mintea și cu toată puterea sa. Semnul crucii se face cu respect și cuviință. Se vor împreuna primele trei degete de la mâna dreaptă, fiind simbolul Sfânta Treimi, iar cele două degete mici, lipite strâns de podul palmei, simbolizează pe Adam şi Eva. Se duce apoi mâna la frunte şi se spune: „În numele Tatălui“, şi al Fiului“ – la pântece, şi al Sfântului Duh“ – la cei doi umeri. Lăsând mâna în jos, spunem apoi: „Amin!“.

Sfinţii Părinţi spun că fruntea imaginează cerul, pieptul – pământul, iar umerii – locul şi semnul puterii.

Întâiul împărat al Creștinilor

Constantin cel Mare, se afla la Roma, în război cu inamicul său, Maxenţiu. În ajunul luptei, împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer, a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei învinge”. Noaptea, Iisus i-a apărut în vis cerându-i să însemne cu o cruce toate steagurile şi scuturile ostaşilor săi. Marcat de acest vis, Constantin cel Mare a făcut întocmai precum în vis, însemnând cu o cruce steagurile și scuturile ostașilor săi. A poruncit apoi să se facă o cruce de aur, identică cu cea din vis, crucea fiind purtată în faţa oştenilor. În urma luptei, armata lui a ieșit biruitoare. Văzând puterea Sfintei Cruci, împăratul, care ulterior s-a creştinat, a trimis-o pe mama sa, Elena, să găsească la Ierusalim, Crucea pe care a fost răstignit Iisus, spun Scrierile Sfinte.

Crucea dătătoare de viață

Împărăteasa Elena pornește spre Ierusalim, iar Constantin cel Mare îi trimite o scrisoare Patriarhului Macarie, prin care îi cere să o ajute pe mama sa, Elena să găsească acele locuri sfinte. Cercetând multe locuri fără nici un rezultat, la un moment dat Elena întâlnește un bătrân evreu, pe nume Iuda, care îi spune că Sfânta Cruce este îngropată în spatele templului Venus. Se demolează templul, se fac săpături în acel loc, iar după puțin timp a fost găsit Mormântul Domnului, la Golgotă și trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie a poruncit să se atingă, pe rând, crucile de o femeie moarta. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Tradiții și obiceiuri de Ziua Crucii

• În tradiția populară, Ziua Crucii vestește sfârșitul verii și venirea toamnei. Începând cu această zi se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au ieșit la lumină în primăvară.
• Tot începând cu această zi se culeg viile, și se ţin slujbe speciale de binecuvântare a rodului şi a butoaielor pentru vin. La cules, se lasă păsărilor ultimul buştean al viei considerat „strugurele lui Dumnezeu“.
• Se crede că monedele sfințite în aceasta zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliță, aduc belșug și spor în muncă.
  În această zi, nu se mănâncă nimic din ce are forma cruci, cum ar fi usturoi, nuci, prune sau peşte. Nu se lucrează pe câmp sau în casă, pentru a nu atrage primejdiile. În schimb, cei care ţin post negru, însoţit de rugăciune din suflet, se vindecă de multe boli grele.
• Există credința că, cine lucrează de Ziua Crucii, se va îmbolnăvi de boală grea.
• Busuiocul, sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în scăldătoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
• De asemenea, se spune ca nu este bine sa se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului.

https://www.libertatea.ro

https://www.crestinortodox.ro