Englezul Thomas Saint a brevetat prima mașină de cusut în 1790. De atunci, mașina de cusut a devenit unul dintre simbolurile iconice ale Revoluției Industriale, reprezentând trecerea de la mărfurile tradiționale produse manual la producția automată.

Pe lângă date exacte și brevete recunoscute, mașina de cusut are și o poveste, o poveste cu un explorator ajuns într-un colţ îndepărtat de lume, unde se aştepta să nu găsească nici urmă de civilizaţie. Acolo a găsit însă oameni, iar în coliba şefului de trib a găsit o maşină de cusut.

Prima maşină de cusut, inventată în 1970 de Thomas Saint, avea multe dintre caracteristicile maşinilor de cusut de astăzi, şi era făcută să lucreze în special cu piele.

În 1810 a mai existat o încercare a germanului Balthasar Krems. Acesta a inventat o maşină automată cu aţă de cusut, dar care nu funcționa foarte bine.

Douăzeci de ani mai târziu, croitorul francez Barthelemy Thimmonier a inventat prima maşină de cusut funcţională. Folosea doar un fir de aţă şi un ac de cusut curbat. Thimmonier a fost aproape omorât de un grup de croitori francezi care au dat foc întregii fabrici de confecţii de teama somajului pe care îl putea cauza noua invenţie.

Între timp, în New York, Walter Hunt inventa o maşină de cusut care conţinea un ac curbat ce avea la capăt o buclă în care se băga firul de aţă. Mai târziu, el a pierdut interesul pentru invenţii, pentru că era de părere că invenţiile cauzau somaj. El nu a patentat această invenţie, dar 12 ani mai târziu, Elias Howe era cel care făcea acest lucru pentru “un proces care folosea fire din două surse diferite”.

Mașina de cusut Singer, patentată pe 12 august 1851

Productia de masă a început de abia în anii 1851, când Isaac Singer a construit prima maşină de cusut în care acul făcea mişcări de sus în jos mai mult decât dintr-o parte în cealaltă și era controlat prin intermediul unei pedale. Maşinile de cusut anterioare foloseau manivele. Maşina de cusut a lui Singer folosea acelaşi principiu patentat de Howe, motiv pentru care Elias Howe l-a dat în judecata pe Singer pentru încălcarea brevetului, proces pe care l-a şi câştigat.

Issac Singer a adus îmbunătăţiri maşinii de cusut şi a fondat compania Singer Sewing Machine Company, prin care celebra lui maşină, ale cărei „fiice” sau „nepoate” pot fi încă găsite și astăzi, a ajuns să fie la îndemâna marelui public.

În anii ’90 circulau nenumărate zvonuri, iar ziarele erau pline de anunțuri de vânzare și cumpărare a celebrelor mașini de cusut.

Conform acestor zvonuri, maşinile Singer, construite înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, denumite Zinger, aparţinând evreilor, conţin o anumită serie ale cărei cifre reprezintă conturi din băncile elveţiene. Sau că evreii își ascunseseră bijuteriile în interiorul mașinilor de cusut. Se mai spunea și că acestea erau inscripţionate pe plăcuţe de platină.

Muzeul Ţării Făgăraşului “Valer Literat” din Cetatea Făgărașului găzduiește 9 maşini vechi de cusut în depozitele instituţiei, iar 5 dintre ele poartă sigla celebrei mărci./www.stiritvr.ro