Chiar dacă nu este o sărbătoare oficială, pentru mulţi reprezintă momentul ideal pentru a le juca feste celor apropiaţi.

Ziua aduce surprize plăcute sau dimpotrivă, dar este şi un prilej pentru presa internaţională de a-şi binedispune publicului.

Ziua păcălelilor are o istorie îndelungată, veche de câteva secole.

Într-un fragment dintr-un poem flamand, care datează din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie, pare să fie una dintre cele mai vechi farse consemnate de cei care au căutat să scrie istoria Zilei >păcălelilor.

Alte referinţe la ziua de 1 aprilie se regăsesc în operele artiştilor din Marea Britanie sau Franţa.

Geoffrey Chaucer, în Caterbury Tales, scria în 1329 povestea cocoşului îngâmfat Chauntecleer, care este păcălit de o vulpe. Povestea este datată “la 32 de zile după martie”, cel mai probabil referindu-se la logodna regelui Richard al II-lea cu Ana de Boemia, însă data a fost interpretată greşit, ca fiind a 32-a zi din martie, adică 1 aprilie. John Aubrey scria şi el despre “Ziua sfântă a păcălicilor”, care are loc pe 1 aprilie.

O altă explicaţie pentru stabilirea Zilei Păcălelilor a fost dată de profesorul de istorie Joseph Boskin, de la universitatea din Boston. Acesta susţine că, în timpul împăratului Constantin cel Mare, un grup de bufoni au venit la curte şi i-au spus acestuia că ar putea să conducă imperiul mai bine decât el. Împăratul, amuzat, l-a lăsat pe unul dintre ei să fie împărat pentru o zi, iar acesta a dat un edict prin care a stabilit ca o zi pe an sa fie dedicată Zilei Păcălelilor.

Ziua păcălelelor, legată de schimbarea calendarului

Înlocuirea vechiului calendar cu cel nou a creat multe confuzii. Unii oameni nu au putut să se adapteze acestei schimbări, iar din acest motiv au fost numiţi “prostănacii lui Aprilie”.

Una dintre ipoteze spune că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie.

După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi “nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri haioase.