Pericolul mușcăturile de animale sau înțepăturilor de insecte

Vara este tot mai aproape de noi, iar vremea frumoasă ne îndeamnă la drumeții. Dar, oriunde ne-am afla, există riscul să devenim victimele unui animal cu dinți sau a unei insecte. Ce facem în acest caz, vom vedea în cele ce urmează

Mușcăturile de animale

În cazul plăgilor provocate de animalele domestice sau sălbatice există riscul de a fi inoculate în organism, prin saliva animalului, unele boli infecțioase severe cum ar fi: turbarea, febra zgârieturii de pisică, febra mușcăturii de șobolan, tetanosul, hepatita B etc. Specialiștii ne atrag atenția că riscul de îmbolnăvire diferă de la un animal la altul; crește la cele sălbatice și scade la animalele de casă. Tocmai de aceea, un control medical în astfel de situații este absolut necesar.

Mușcăturile de câini

În ultima perioadă, populația canină a crescut foarte mult, atât în mediul rural, cât și urban, iar rănile provocate de câini se întâlnesc mai des. De obicei, sunt afectate părțile descoperite: față, mâini, mâini sau picioare, dar gravitatea este mai mare dacă muşcătura s-a produs la cap. Pe lângă rană, muşcătura de câine este periculoasă pentru că produce hemoragie. Dar, prin saliva şi dinţii animalului se, pot introduce în organism microbi care provoacă infecţii,  (abces, tetanos, turbare ). De aceea, este foarte important ca după orice muşcătură de câine să se consulte medicul.

Cum se procedează

În cazul plăgilor, se spală locul afectat cu apă, apoi cu soluții dezinfectante și se pansează. Plăgile mușcate nu se suturează și este obligatorie efectuarea unui vaccin antitetanos. Dacă animalul este cu risc de rabie, se face şi profilaxia antirabică.

Mușcăturile de pisică

Atât mușcăturile, cât și zgârieturile de pisică sunt foarte periculoase întrucât se poate introduce în organismul uman o bacterie periculoasă. În locul zgârieturii apare după una-două săptămâni o zonă tumefiată și purulentă. Aceasta se manifestă și prin febră sau inflamaţia ganglionilor limfatici.

Mușcăturile de șobolan

În urma mușcăturii de șobolan, poate apărea – Febra mușcăturii de șobolan, care se manifestă după ce plaga s-a vindecat prin febră și frisoane.

Mușcăturile de șarpe

La noi în țară, mușcăturile de viperă sunt cele mai periculoase. Întâlnită prin păduri și locuri stâncoase, aceasta inoculează prin intermediul dinţilor o cantitate de venin. Mușcătura provoacă o durere puternică și edem dureros în jurul leziunii. Aceasta va avea culoare violacee și va cuprinde o porțiune întinsă din membrul afectat. Dacă nu apare o echimoză în jurul leziunii, recunoscută prin culoarea violacee, în primele 30-60 de minute, atunci se consideră a fi o muşcătură falsă, adică şarpele nu a inoculat venin.  Dar semnele generale care urmează după ce s-a inoculat venin sunt destul de grave, de la febră, transpiraţii, tahicardie, până la stop cardio-respirator.

Ce este de făcut ?

Până se ajunge la medic, se leagă porțiunea afectată cu o bandă elastică lată, dar care să permită circulația venoasă și arterială a sângelui. Dacă este posibil, zona mușcată se răcește cu gheață. Plaga nu se suturează,  nu se cauterizează și este interzisă aspirația veninului cu gura. Aspirația se poate face doar cu o ventuză.

Înțepăturile de insecte

Trebuie privite cu seriozitate întrucât, unele dintre ele, pot provoca prin înțepăturile lor, șocul anafilactic. Este vorba de albine, viespi sau furnici. Mai există o categorie de insecte care înţeapă omul, dar cu reacţii mai puţin severe, cu sunt puricii, păduchii şi ploşniţele. De cele mai multe ori muşcătura acestora este inofensivă, se poate observa o reacție inflamatorie locală, centrată în jurul acului.

Muşcăturile de păianjeni

Aceștia nu sunt agresivi, atacă numai dacă sunt deranjați și doar femela este veninoasă. Veninul este introdus în plagă odată cu saliva. Muşcăturile se observă mai des la mâini, picioare, şezut, în special în anotimpul călduros.

Simptomele sunt asemănătoare ca la muşcătura de şarpe dar mai puţin grave.

Păianjenul cafeniu

Poate produce necroza țesuturilor învecinate, febră, frisoane, grețuri, vărsături, iar în cazurile grave, anemie hemolitică.

Înţepătura de „văduvă neagră”

Produce o durere intensă, crampe musculare, dureri abdominale, dureri de cap, grețuri și transpirații. Dar aceste simptome cedează de la sine. Tratamentul în cazul înţepăturilor obişnuite începe cu extragerea acului, nu prin stoarcere. Se aplică apoi soluţii dezinfectante şi, dacă este posibil, gheaţă.

Important !

În cazul oricărei înțepături care determina o umflare a zonei afectate, mâncărimi care nu cedează la nici un tratament local, este necesar un consult medical.

http://www.sfatulmedicului.ro

http://www.scientia.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>